Ecosistemele Open-Source

Ecosistemele Open-Source

M-am decis să scriu acest articol pentru a demonta anumite mituri despre Open-Source și pentru a arunca o lumină asupra mecanismelor de funcționare ale acestor ecosisteme, neînțelese de majoritatea.

În plus, deoarece contextul economic și cultural este adesea ignorat, majoritatea discuțiilor despre Open Source și alternative sunt în ALB și NEGRU,

propaganda_nuantata

nu de puține ori auzind falsități cum că Open-Source-ul nu este bun deoarece este gratis?! etc.

Ce este Open-Source?

Termenul „cu sursă deschisă” (Open-Source)
descrie practica de a produce sau dezvolta anumite produse permițând accesul utilizatorilor să acționeze liber asupra procesului de producție sau dezvoltare.

Mai pe șleau, în IT, clientul/utilizatorul este lăsat să vadă codul sursă a softului. Astfel, un client care are abilități tehnice are libertatea să observe sau să repare anumite probleme.

Dacă softul nu este Open-Source, clientul este legat ombilical de vânzător deoarece numai vânzătorul poate să repare sau să îmbunătățească programul.

Nu puține sunt cazurile în care vânzătorul abuzează de această poziție de putere mărind prețurile la servicii, dând vina pe te miri ce noi dezvoltări, clientul neavând vreo cale de a observa ce se întămplă, deoarece tot softul este închis - cutie neagră.

Cine folosește Open-Source?

Toți folosim Open-Source Software (OSS).

Majoritatea Web-ului/Internet-ului este bazat pe OSS.

Majoritatea telefoanelor din lume folosesc Android, care este un proiect Open-Source.

Este foarte probabil ca televizorul sau ceasul dumneavoastră inteligent să aibe OSS.

De ce folosim OSS?

Unul din primele motive pentru care folosim sau ar trebui să folosim OSS este libertatea.

braveheart

Astfel, softul Open-Source permite să fie citit, să fie modificat și să fie redistribuit cu modificări.

De exemplu, o companie care folosește un OSS oarecare și are un dezvoltator de Soft, acesta poate să citească și să modifice acel soft. De ce ar face una ca asta?

  • ca să-i aducă îmbunătățiri
  • ca să rezolve posibile probleme
  • ca să încerce să localizeze de unde vin anumite probleme

În funcție de tipul de licență OSS, de cele multe ori licența pentru software-ul OSS este gratuită. Adică puteți să descărcați, să folosiți și chiar să comercializați OSS gratuit. Această caracteristică a softului Open-Source, pe lângă avantajul evident al gratuității este și sursa unui mare dezavantaj: Oamenii și companiile care nu înțeleg cum funcționează ecosistemele Open-Source trag pripita concluzie că softul este gratuit petru că nu este bun.

Această presupunere este total neadevărată.

Mai întâi să observăm mecanismele prin care se creează OSS.

Unul din miturile propagandei nestudiate de tip "radio șanț" este hackerul singuratic, care lucrează într-un garaj pe undeva.

Astfel, după mulți, creatorul Open Source este Linus Torvalds, care a scris un sistem de operare numit Linux în camera lui studențească, în Finlanda.

linus

După alții, este Guido Van Rossum, care a creat limbajul de programare Python în timpul sărbătorilor de Crăciun, pentru că (așa spune mitul) nu avea ce să facă de Crăciun.

guido

Alții spun că este Richard Stallman, care a creat GNU Emacs si FSF (the free software foundation).

stallman

Răspunsurile acestea deși bazate pe adevăruri, sunt foarte incomplete.

Da, Linus a creat kernelul de Linux, dar sunt fapte ce infirmă total mitul hackerului singuratic.

Astăzi, contribuitorii principali la Linux sunt corporațiile:

  • Intel : 13%
  • Red Hat : 8%
  • Linaro : 4%
  • Samsung : 4%
  • SUSE : 3%
  • IBM : 3%

Corporațiile enumerate mai sus au cumulat aproape o treime din contribuțiile la Linux. Chiar și Microsoft a ajuns pe locul 17 la contribuitori în anul 2011. În cloudul Azure al Microsoft, Linux este prezent în mai mult de 40% de cazuri.

Nu putem să avem o privire de ansamblu asupra OSS fără a înțelege anumite concepte economice. Primul este cel de "Attention Economy".

Cea mai preţioasă resursă a erei digitale nu este informaţia, în care de altfel ne scufundăm, ci atenţia.

În cadrul Economiei Atenției, diferite părți de Software sunt în competiție pentru atenția dezvoltatorilor/contribuitorilor.

Această atenție înseamnă dorința/necesitatea de a dezvolta un anume soft.

Software-ul Open Source trăiește într-o Economie a atenției, în care oferă utilitate oamenilor, primind în schimb atenție.

Acesta are nevoi foarte reduse. Nu trebuie să mănânce, să doarmă sau să aibe haine. Se poate reproduce gratis prin copiere. Este aproape nemuritor.
Singura condiție pt. ca acesta să stea în viață, este minim o persoană care să-i ofere atenție. Pentru că sistemele de operare se schimbă, apar alte softuri cu care trebuie să fie compatibil, noi bug-uri, formaturi noi. Fără mentenanță, acesta va pieri.

Prin urmare, softul este în competiție pentru atenție. Softul care beneficiază de atenție se dezvoltă mai repede, este mai bine documentat, are un site mai mișto.

attention_economy_small

Toate aceste beneficii ale atenției permit aducerea a și mai multă atenție după principiul bulgărului de zăpadă.
Astfel, bogații se îmbogățesc și mai mult în timp ce toți ceilalti se îngrămădesc pe ce rămâne. Prin urmare, proiectele Open-Source deștepte investesc mult în documentație, tutoriale, în downloaduri One-click: Pentru a crește baza piramidei.

attention_economy_smallest

Un proiect Open-Source de succes, atrage contribuitori care aduc diverse contribuții. Astfel, în mulțimea de contribuitori avem procentaje de utilizatori care propovăduiesc, de experți, de oameni care scriu documentație, de oameni care raportează probleme, de oameni care oferă mentenanță, de dezvoltatori.

Cine poate să atragă atenție?

Instituțiile pot să atragă atenție, dar numai prin mecanismul indivizilor. Intel nu scrie cod de Linux, ci oamenii care sunt în slujba lui Intel o fac. Spre deosebire de sistemele proprietare/ascunse, în ecosistemele Open-Source toate aceste contribuții se văd clar, și se știe cine ce a contribuit. Open-Source înseamnă oameni.

Gift Economy

gift_economy

Din momentul în care un proiect are îndeajunsă atenție ca să coaguleze o comunitate de utilizatori și developeri interesați, apare conceptul de "Gift Economy". Aici, valoarea NU este vândută sau schimbată, ci este dăruită fără a avea un aranjament explicit în sensul unor beneficii imediate sau ulterioare.

Influența în comunitățile Open-Source este direct proporțională cu munca pro-bono (dăruire de ajutor și timp).

În comunitățile Open Source, cele mai influente persoane sunt aproape întotdeauna acelea care și contribuie cel mai mult.

Ce aduce influența?

  1. Comunitatea oferă o ureche ascultătoare
  2. Răspuns rapid
  3. Acces la alte comunități
  4. Monetizare

Influența înseamnă capital social. Când răspund la o întrebare pro bono nu primesc și nici nu am așteptări în acest sens, dar sper să îi insinuez un sens de obligație reciprocă persoanei recipiente. Prin urmare, ar trebui să câștig un pic de Capital Social. Comunitățile sunt adesea sceptice la schimbări de direcție sau feature-uri mari pentru că acestea pot face valuri în fluxurile de lucru obișnuite. Capitalul social aduce o ureche ascultătoare. Un dezvoltator care nu este expert în toate zonele codului, dar care are capital social, are acces la răspunsuri rapide din partea altor experți. Capitalul social este transferabil și la alte proiecte, în sensul că un expert este luat în seamă și de alte comunități/experți când acesta comentează asupra codului sau propune ceva. În plus, Companiile care folosesc Open Source își doresc să angajeze oameni care au capital social în cadrul comunitâților.

De exemplu, Tom Lane este un lider al comunității PostgreSQL, nu datorită faptului că este foarte deștept (chiar este), ci pentru că acesta oferă foarte mult din timpul său liber pentru a-i ajuta pe alții, pro-bono, cu sfaturi, cu rezolvare de cod, cu tot ce poate face.
Astfel, el dăruiește foarte mult, câștigând în schimb influență. Prin urmare, companii care depinde de PostgreSQL își doresc să-l angajeze. Astfel, el a lucrat la Red-Hat, Salesforce.com sau Crunchy Data.

all_economies

Schema din imaginea de mai sus prezintă fluxul economic.
Astfel, cu roșu se pot vedea fluxurile din cadrul Economiei pe bază de dăruire pe care Tom Lane le folosește și cu ajutorul cărora el câștigă capital social

În acest timp, pentru că PostgreSQL beneficiază de atenție (fluxurile cu albastru), acesta crește ca proiect și devine important și pentru alte organizații.

O corporație care are nevoie de suport de PostgreSQL plătește pe Crunchy Data pentru a oferi acest suport. Acest tip de plată ne este cunoscut pentru că vine din economia "bănetului", la care toți ne raportăm pentru că este cea mai des întâlnită. Cruncy Data, la rândul său, are nevoie de experți în PostgreSQL, dar și mai mult de experți care au și capital social precum Tom Lane. Astfel, Tom este angajat de Cruncy Data, monetizând astfel capitalul social dobândit.
Aceste fluxuri ale economiei sunt descrise cu verde.

Și ciclul se repetă..

  1. Utilizatorul individual folosește OSS dar nu contribuie. Poate dona, dar în marea majoritate a cazurilor nu o face. De asemenea, nu este interesat de conceptul Open-Source.

  2. Contribuitorul Individual

individual_creator

Pașii generalizați prin care un utilizator ajunge în timp contribuitor sunt:

  • Contribuitorul la OSS are inițial o problemă pe care vrea s-o rezolve.
  • Găsește un software Open-Source cu ajutorul căruia rezolvă problema.
  • Pune întrebări în cadrul comunității respectivului soft. I se răspunde.
  • Observă întrebări ale altor persoane la care începe să răspundă.
  • Dacă e întrebat despre Soft, oferă referințe pozitive.
  • Găsește o problemă? Reușește să o rezolve în codul principal.
  • Adaugă caracteristici noi/îmbunătățiri

De fapt, aceasta este diferența majoră dintre OSS și softul proprietar: ai o cutie neagră sau nu.

Eu prefer să am acces la "cutie", să pot observa mecanismele, să fie decizia mea dacă meșteresc la ele sau nu.

Cu softul proprietar, e mult mai simplu. N-ai voie.. n-ai voie.. n-ai voie.., indiferent dacă te pricepi sau nu. Depinzi în totalitate de "Ei". În linii mari, dacă nu te pricepi nu ar fi o problemă, dar situația lasă loc abuzurilor. Din păcate, repet, această posibilitate este fructificată de vânzătorii de software proprietar.

Open-Source tinde să scoată inginerii în față, să creeze ecosisteme de inteligență, să aducă claritate în procesul de producere al softului.

Totuși, vă recomand călduros să-i oferiți o șansă corectă și să țineți cont de următoarele sfaturi:

  • Chiar dacă obțineți softul gratuit, investiți în training-ul oamenilor dvs.
  • Analizați serios dacă nu cumva aveți nevoie de contracte de mentenanță.
  • Open-Source-ul trebuie privit ca Matematica. Matematica este gratuită, dar necesită investire de resurse pentru a o putea aplica corect.
0 Comentarii 0 Comentarii
0 Comentarii 0 Comentarii