Cu mult timp înaine să existe sistemele GPS pe care le știm noi astăzi, lucrurile stăteau un pic altfel!

În secolul 19 nu se punea problema când plecai la drum lung, să te bazezi pe un GPS 🗺️ să te ducă la destinație, pentru că nu exista încă. Hărțile clasice printate pe hârtie reprezentau singura modalitate de navigație ușoară și accesibilă publicului larg.

Până când în 1927 o companie din Marea Britanie a creat „Plus Four Wristlet Route Indicator", un aparat în formă de ceas ⌚, format din doua role cu hărți în miniatură pe care le puteai derula și un ecran de plastic pentru afișaj. El a fost creat inițial cu scopul de a le oferi șoferilor o modalitate mai rapidă și comodă de a urmări un traseu fără nevoia de a trage pe dreapta la fiecare cotitură pentru a verifica traseul.

Acest „device" era vândut la pachet cu 20 de mici role 📜 cu hărți ce te puteau ghida pe cele mai frecventate rute de la momentul respectiv, dar desigur că erau și neajunsuri ale acestui sistem, spre exemplu:

• Existau un număr limitat de trasee pe care le puteai urmări.
• Puteai să navighezi doar de la sud spre nord și invers, harta derulându-se doar pe verticală.
• Când rola ajungea la capăt, trebuia schimbată pentru a derula în continuare traseul.

Mie mi se pare foarte tare ca cineva s-a gândit la o astfel de soluție și a pus-o și în practică chiar dacă tehnologia de la vremea respectivă nu permitea prea multă inovație. Eu unul chiar aș fi tentat sa fac rost de un astfel de ceas pentru a simți pe pielea mea, diferența dintre harta clasică, aparatul ăsta și GPS-ul de pe telefon.

Cred că ar fi o experiență interesantă... asta în cazul în care mai găsesc intacte rutele de pe vremuri și fără prea multe modificări. Tu ce părere ai, ți-ar plăcea un ceas ⌚ din ăsta?

FOSS4G Conferința geospațială 2021 pentru tehnologiile FOSS. Evenimentul tehnologic internațional privind location și open data.

FOSS4G este ediția internațională a conferinței OSGeo Free and Open Source Software for Geospatial.

Ediția 2021 va fi prezentată pentru prima dată în America de Sud cu colaborarea GeoLibres Asociación Civil, în Buenos Aires, Argentina în perioada 27 septembrie - 3 octombrie, de aceea nu ar trebui să o ratezi! Puteți obține biletele aici!

FOSS4G este ediția internațională a FOSS4G; software-ul gratuit și open source pentru conferința geospațială a OSGeo. Cu o experiență de peste 15 ani, conferința anuală FOSS4G este cea mai mare reuniune globală pentru software geospațial. FOSS4G a avut loc în întreaga lume și atrage participanți din întreaga lume.

FOSS4G reunește dezvoltatori, utilizatori, decidenți și observatori dintr-un spectru larg de organizații și domenii de operare. Prin șase zile de ateliere, prezentări, discuții și cooperare, participanții la FOSS4G creează produse, standarde și protocoale geospațiale eficiente și relevante.

Dacă ați dezvoltat un proiect open source gratuit, ați implementat o soluție FOSS4G sau ați participat la un proiect care utilizează software gratuit și open source, vă invităm să participați la FOSS4G Buenos Aires 2021!

În acest articol sunt prezentate două modalități de obținere a efectului 3D pentru textele care alcătuiesc etichetele hărților tridimensionale.  

Asta o să puteți să realizați după urmărirea acestui articol:

A) Vizualizarea într-o hartă tridimensională din QGIS a etichetelor 3D create într-o aplicație terță

A.1) Crearea unui strat vectorial de tip punct (PointZM) în QGIS:

A.2) Obținerea textelor sub formă de obiecte 3D, cu ajutorul aplicației gratuite Blender:

Pentru a intra și pentru a ieși din modul de editare a textului am apăsat tasta TAB.

A. 3) Repetarea pașilor din secțiunea anterioară pentru fiecare text în parte. Pentru fiecare etichetă vor rezulta câte două fișiere (unul cu extensia obj și altul cu extensia mtl). La final, ar trebui să obțineți ceva de genul următor:

A. 4) Definirea regulilor de etichetare la vizualizarea în 3D a punctelor introduse în stratul vectorial:

În cadrul acestei secțiuni:

1. Am adăugat punctul căruia urmează să-i atașăm o etichetă 3D;
2. Pentru vizualizarea 3D am definit următoarea regulă corespunzătoare entității de tip punct al cărei id = 1:

              2.1. Simbolul care se va afișa va fi un model 3D cu denumirea vf toaca.obj

               2.2. Scara la care va fi afișat în QGIS modelul 3D va fi mărită de 100 de ori (întrucât, în Blender, textul tridimensional avea o lungime de aproximativ un metru)

3.   Având în vedere că altitudinea la care va fi poziționat modelul 3D este relativă față de teren, introducem valoarea 20 pentru Z-ul punctului. Astfel, vom avea certitudinea că eticheta 3D se va afișa la 20 de metri deasupra terenului.

A. 5) Repetarea pașilor din secțiunea anterioară pentru fiecare punct în parte. La final, ar trebui să obțineți ceva de genul următor:

A.6) Vizualizarea rezultatului într-o hartă 3D:

B) Vizualizarea într-o hartă tridimensională din QGIS a etichetelor (poligoanelor) extrudate ale unui strat vectorial

B.1) Crearea unui strat vectorial poligonal în QGIS și introducerea în cadrul acestuia a unor poligoane sub forma textelor vizate:

B.2) Acest pas nu este obligatoriu; l-am prezentat aici doar pentru a vă arăta un alt mod în care poate conlucra QGIS cu aplicația Blender. Atenție: facilitățile GIS din Blender nu sunt native, ele fiind disponibile numai după instalarea addon-ului BlenderGIS.

De această dată am creat un text 2D, cu o lungime de 100 de metri. După ce l-am selectat, l-am convertit în mesh, apoi l-am exportat într-un fișier shapefile de tip poligonal.

După urcarea fișierului în QGIS acesta se prezintă în felul următor:

Am fi putut să ne oprim aici, totuși, numărul mare de poligoane care alcătuiesc scrisul ar putea încetini generarea hărții 3D și, în plus, ar putea prezenta artefacte, așa că, pentru fiecare literă, va trebui să îmbinăm toate poligoanele într-unul singur, apoi să poziționăm corect literele pe hartă.

Cu siguranță că acest mod de lucru consumă foarte mult timp, dar există mult loc pentru optimizare.

B.3) Vizualizarea rezultatului într-o hartă 3D:

De această dată, efectul 3D se obține extrudând cu o anumită valoare poligoanele care alcătuiesc scrisul și poziționarea lor la o anumită distanță față de teren.

Aplicații utilizate: QGIS 3.18 și Blender 2.91.

Condițiile actuale sanitare, determinate de apariția și evoluția pandemiei la nivel mondial au avut, în mod evident, o influență majoră și asupra desfășurării multor evenimente consacrate din lumea Open Source, cum ar fi celebrele QGIS Hackfests, ultima manifestare de amploare realizată fiind cea de la București din 2019, care s-a desfășurat în paralel cu FOSS4G 2019.

Totuși, comunitatea a continuat această tradiție, apărând, ca în multe alte domenii, evenimente online, lunare în cazul QGIS, care continuă să întrețină dialogul specialiștilor din lumea QGIS. Astfel, așa cum se poate vedea în cadrul QGIS Open Day, din august 2020, în ultima vineri a fiecărei luni, se organizează o întâlnire virtuală informală pentru a menține în actualitate fenomenul QGIS, a documenta, discuta și, în general, a menține active căile de comunicare în cadrul minunatei comunități QGIS. Pentru fiecare astfel de eveniment agenda depinde de poziția celor din comunitate privind anumite teme de interes, prezentările fiind susținute de reprezentanți importanți din lumea dezvoltatorilor Open Source.

În luna mai, mai exact în data de 28.05.2021, în cadrul suitei de evenimente de succes QGIS Open Day, s-a desfășurat QGIS Cutting Edge, dedicat ca de obicei prezentării unor lucruri noi, unice și de-a dreptul uimitoare care pot fi realizate cu ajutorul platformei Open Source QGIS.

Parcurgând programul, prezentat în detaliu pe pagina de GitHub, am regăsit un subiect extrem de interesant, GISWater – un plugin QGIS pentru managementul rețelelor de apă, o prezentare făcută de către Xavier Torret – Partner Director și Albert Bofill – GIS Project Manager, în cadrul companiei spaniole BGEO - Open GIS and Water Solutions, care face parte și din Giswater Association, organizație care, de altfel, a promovat și ea evenimentul.

Giswater este un proiect software consacrat, deschis încă din anul 2014, cu scopul de a asigura comunicarea facilă între orice produs software de simulare în domeniul apei, prin intermediul oricărei baze de date spațiale, cu orice sistem GIS. Prezentările și discuțiile purtate cu cei doi experți pe tema folosirii acestui plugin pentru managementul rețelelor de apă, pot să fie vizionate pe Youtube Live Stream Link.

În cadrul prezentării s-a realizat și un istoric al evoluției GISWater de la un simplu plugin dezvoltat începând din 2014, inițial de un colectiv de specialiști ai Facultății de Inginerie Civilă din cadrul Universității Politehnice a Cataloniei din Barcelona și până la actualele posibilități oferite la nivelul versiunii curente a GISWater. Produsul face și în prezent parte din familia de software Open Souce, beneficiind de o licență deschisă GNU-GPL 3.

Conform celor prezentate, GisWater este o aplicație Open Source utilizată pentru gestionarea și exploatarea elementelor de infrastructură hidraulică atât pentru rețelele de alimentare cu apă potabilă cât și pentru rețelele de canalizare. Aplicația folosește baza de date aferentă sistemului informatic GIS. Astfel, GisWater dă senzația că acționează ca un driver care conectează baza de date spațială, cu instrumentele utilizate pentru analiză hidraulică, permițând asigurarea unui management global în raport cu modelele de alimentare cu apă potabilă și cele de canalizare urbană.

Pentru a realiza un mediu integrat performant, baza de date centrală, unde sunt stocate toate informațiile și marea majoritate a funcționalităților proiectului GISWater, este o bază de date PostgreSQL, la care se adaugă pentru elementele geospațiale, regulile, relațiile între aceste componente, extensia PostGIS, respectiv suita de aplicații QGIS. Referitor la soluția de modelare hidraulică pentru rețelele de apă potabilă și cele de canalizare, produsele software utilizate sunt tot din lumea Open Source, și anume, EPANET pentru rețele de alimentare cu apă și EPA SWMM pentru rețele de canalizare.

Punctul central al proiectului (Baza de date GIS) permite, totodată, și conectarea cu sistemul SCADA, realizându-se astfel actualizarea în timp real cu informațiile care provin direct din elementele fizice ale rețelelor. În acest fel, GisWater se comportă cu succes ca un sistem global de management care permite utilizatorilor să lucreze întotdeauna cu date actualizate automat.

Utilizarea Giswater este posibilă atât din clientul de QGIS, ca și plugin instalat, dar există și posibilitatea de a lucra în mediul web și mobile. Funcționalitatea este separată de componentele utilizate în QGIS desktop și se configurează la cerere, necesitând configurări specifice ale mediului de lucru.

Referitor la disponibillitatea componentelor software necesare unei implementări, precum și a documentațiilor aferente, acestea sunt disponibile pe GitHub - giswater_dbmodel, respectiv giswater_qgis_plugin, dar și pe site-ul Giswater Association în zona de download, existând aici și link-uri pentru celelalte elemente de infrastructură software necesare pentru implementarea soluției – QGIS, PostgreSQL, PostGIS, EPANET, EPPA SWMM.

Analizând cele prezentate, precum și informațiile publice și comerciale disponibile, am constatat că proiectul, cu o vechime de 7 ani, apărut și dezvoltat în lumea Open Spurce, a ajuns la maturitate, fiind utilizat în implementări la nivelul mai multor țări și oferind utilități multiple, beneficiarii finali fiind de ordinul milioanelor. Iată cum instrumente dezvoltate în lumea Open Source au fost preluate cu succes, dezvoltate în continuare și integrate, rezultând o implementare deschisă, care s-a constituit într-o afacere de succes pentru antreprenorii implicați.

Subiectul ar fi de interes și la nivelul proiectelor ce se implementează în România și unde efortul pentru modelarea hidraulică se concentrează mai mult pe achiziția unor suite software proprietar extrem de costisitoare, legate eventual de soluții GIS, SCADA, etc tot proprietare, și atât. În aceste situații nu se pune problema integrării sau a unor dezvoltări facile, toată infrastructura software fiind proprietar și implementarea fiind de fapt o interconectare de blackbox-uri. Eventualele funcționalități extinse necesare beneficiarului urmează să apară la o nouă versiune de produs sau, acolo unde în rare situații, există posibilitatea comandării la cerere a acestora, cu costuri considerabile.

Pentru a nu neglija efortul unor specialiști români, precizăm că există și la noi, în cadrul proiectelor implementate, încercări de a trece, chiar și parțial, spre soluții Open Source, care sunt funcționale, dar nefiind suficient înțelese și sprijinite, nu au ajuns la nivelul de integrare și productivitate cu cel din prezentările de care aminteam anterior.

Ca urmare, considerăm că soluții de tipul GisWater își găsesc o bună utilitate în cadrul implementărilor de la noi pentru operatorii din domeniul utilităților publice și principiul unor astfel de integrări reprezintă o cale, dacă nu de urmat obligatoriu, măcar de analizat, pentru toți dezvoltatorii de sisteme de management din aceste domenii.

Sursa celor prezentate mai sus o reprezintă informații publice disponibile pe: GitHub, Youtube, Giswater Association, BGEO - Open GIS and Water Solutions.

Unul din cele mai des întâlnite mesaje de eroare, atunci când instalăm QGIS pe un calculator cu Windows, este cel referitor la imposibilitatea încărcării fișierului qgis_app.dll. Internetul este plin de sfaturi referitoare la ocolirea acestei probleme: unii recomandă înlocuirea Windows-ului cu Linux, alții sugerează renunțarea la QGIS și folosirea unei aplicații alternative... Evident, există și abordări profesioniste, dar majoritatea modalităților de rezolvare sugerează investigații cu programe de genul Dependency Walker urmate de recompilarea codului, operațiuni complexe care nu sunt la îndemâna oricărui utilizator.

Totuși, cum putem acționa atunci când o anumită versiune de QGIS refuză să se deschidă în Windows, când eroarea a fost raportată dezvoltatorilor iar noi nu dorim să așteptăm până la publicarea unei corecții? Ei bine, putem încerca să găsim o soluție pe cont propriu!

Faptul că la momentul scrierii acestui articol versiunea master de QGIS 64 bits, cu codul reviziei a825b5af35, are dificultăți la rularea în Windows, creează oportunitatea (cel puțin până la momentul remedierii) de a (re)vedea o veche eroare și de a identifica noi căi de ocolire a acesteia.

Cuvinte cheie: qgis_app.dll, OSGeo4W64, OSGeo4W

Introducere

Eroarea în cauză se prezintă astfel:

Dacă ne luăm strict după mesajul afișat în fereastră vom merge pe un drum înfundat.

În realitate, mesajul ar fi trebuit să arate cam așa: "Nu s-a putut încărca qgis_app.dll întrucât lipsește (cel puțin) un alt fișier dll, iar dacă veți verifica corectitudinea căilor din c:\OSGeo4W64\bin\qgis-dev-bin.env nu veți face altceva decât să irosiți timpul".

O dată ce v-am spus cum ar fi trebuit să arate mesajul de eroare, întrezărim cu ușurință pașii pe care îi avem de făcut:

• Identificarea fișierelor lipsă
• Obținerea lor
• Copierea lor din c:\OSGeoW\bin în c:\OSGeoW64\bin

1. Identificarea fișier(elor) lipsă

1.1. Pe cei care vor să experimenteze "pe propria piele" dificultățile instalării și remedierii problemelor de funcționare ale versiunii master în cauză, îi rog să procedeze așa cum indică Tudor Bărăscu în articolul Cum se instalează QGIS și Postgis în mod profesionist pe Windows și să opteze pentru instalarea online OSGeo4W (64 biți). În fereastra aplicației, se va selecta pachetul qgis-dev:

1.2. Identificarea fișierelor dll care lipsesc este trivială: pe parcursul instalării versiunii qgis-dev ar trebui să sesizați, cel puțin unul din următoarele mesaje de eroare:

La terminarea instalării suntem anunțați că totul s-a încheiat cu succes, lucru care, evident, nu este adevărat, atât timp cât la lansarea în execuție a fișierelor qgis-dev.bat sau qgis-dev-bin.exe ne întâmpină mesajul de eroare "Could not load qgis_app.dll".

2. Obținerea fișier(elor) lipsă

2.1. Pe bună dreptate, suntem tentați să căutăm fișierele lipsă chiar în kitul de instalare. Însă, deși suntem pe aproape, nu vom găsi aici fișierele necesare.

2.2. Din fericire, mai există un pachet de instalare online, cel de testare, la care vom apela cu încredere.

Țineți cont că acest kit efectuează instalarea în folderul c:\OSGeo4W, diferit de cel în care se află versiunea master (c:\OSGeo4W64). Întrucât avem nevoie doar de câteva fișiere dll, vom urma aceeași pași de instalare ca și în cazul utilizării kitului standard, dar la momentul selectării pachetelor vom opta numai pentru freetype, gdal303-runtime, proj80-runtime și zlib.

3. Copierea fișier(elor) din c:\OSGeoW\bin în c:\OSGeoW64\bin

După terminarea instalării, din puzderia de fișiere aflate în folderul c:\OSGeo4W\bin\ selectăm cele cinci dll-uri de care avem nevoie: gdal303.dll, proj_8_0.dll, freetype.dll, libexpat.dll și zlib.dll, pe care le copiem în c:\OSGeo4W64\bin\:

La acest moment, trebuie să reluăm instalarea versiunii master de QGIS. Vom renunța la kitul de testare si vom repeta operațiunile de la punctul 1.1.

La final, după ce instalarea a decurs fără erori, versiunea de QGIS mult dorită se deschide în toată splendoarea ei:

Concluzii

Trebuie precizat faptul că puțini utilizatori vor alege să folosească versiuni master de QGIS în lucrul de zi cu zi; de altfel, acest lucru este complet nerecomandat. Însă, pentru a vedea "la lucru" ultima traducere și pentru a testa cele mai noi funcționalități, apelăm la aceste variante, care sunt actualizate (aproape) în fiecare noapte.

Și care alt moment este mai bun pentru a instala un master dacă nu acum, când există șansa de a ne confrunta cu o eroare infamă?

Acest articol nu prezintă o metodă de rezolvare universală pentru problema lipsei fișierului qgis_app.dll. Cu toate acestea, deși soluția arătată se pretează doar versiunii specificate mai sus, cu siguranță, ea va putea fi adaptată cu ușurință de către majoritatea utilizatorilor, și pentru viitoarele cazuri.

Totodată, această abordare completează, cu noi valențe, încercările anterioare ale autorului, de a rezolva probleme similare. A se vedea în acest sens:

Error loading QGIS
QGIS Desktop 2.2.0 - program does not start
Downloading latest version of QGIS?

Sursă: https://www.osgeo.org/foundation-news/osgeolive-14-0-malena-released/

În data de 25.05.2021, pe pagina OSGEO (The Open Source Geospatial Foundation), în secțiunea Foundation News a fost anunțată lansarea versiunii 14.0. a cunoscutei colecții de software GIS Open Source.

Fundația OSGeo este o organizație non-profit care sprijină continuu dezvoltarea și promovarea produselor software geospațiale din familia Open Source, precum și instruirea în acest domeniu, iar colecția software OSGeoLive este unul din proiectele de succes lansate și susținute de această fundație.

Această versiune a fost lansată sub numele "Malena”, ca un omagiu adus pentru Malena Libman , membru marcant al lumii Open Source, președinte al filialei din Argentina a OSGEO membru activ în cadrul comunității Geoinquietos Argentina și președinte al comitetului de organizare al FOSS4G 2021 Buenos Aires (Online Edition), care ne-a părăsit la sfârșitul lunii aprilie 2021.

Colecția OSGeoLive este o distribuție de software geospațial din categoria Open Source, bazată pe sistemul de operare Lubuntu 20.04.1 Focal, distribuție software disponibilă prin intermediul unei mașini virtuale, USB și DVD. Respectivele produse software geospațiale sunt preinstalate și asigură rularea pentru testare și evaluare fără să fie nevoie să se instaleze nimic.

Colecția oferă în jur de 50 de aplicații geospațiale Open Source preconfigurate pentru o multitudine de necesități de utilizare a acestui tip de date, inclusiv pentru stocarea, publicarea, vizualizarea, analiza și manipularea lor.

De asemenea, conține hărți ale lumii gratuite, exemple, seturi de date, documentații, prezentări generale ale proiectelor, precum și ghiduri rapide, pas cu pas, pentru fiecare aplicație. În afara aplicațiilor noi, prentru aplicațiile existente și în versiunile anterioare ale colecției, sunt incluse în distribuție pachetele noi de actualizare la versiunile curente. Există traduceri pentru un număr de 8 limbi.

Sursă: http://geo-spatial.org/proiecte/seminarii/cluj2021.html

După aproape doi ani de pauză, seminariile geo-spatial.org se întorc.
Contextul pandemic îi obligă pe organizatorii acestui eveniment să îl țină în format exclusiv online. Chiar și așa, se păstreză tradiția organizării evenimentului în parteneriat cu o facultate românească de profil.

Calendaristic, perioada se suprapune cu momentul organizării ediției de la Cluj-Napoca, drept urmare gazdă ne va fi Facultatea de Geografie din cadrul Universității Babeș-Bolyai. Până la publicarea informațiilor detaliate despre eveniment, declarăm deschisă etapa în care membrii comunității pot propune lucrări pentru a fi incluse în programul evenimentului.

Cei interesați sunt invitați să folosească cu încredere formularul de înscriere de aici. Se așteaptă propuneri pe teme precum analiza și manipularea datelor geospațiale, servicii cartografice web, cartografie (inclusiv cartografie istorică), teledetecție, date libere.

Evident, lista nu este exhaustivă, orice lucrare interesantă fiind considerată. Dat find că trăim vremuri excepționale, prima sesiune a seminarului va fi dedicată prezentărilor ce au drept subiect pandemia de COVID-19. Termen limită pentru înscriere: 18 mai.
Pentru informații suplimentare puteți scrie la contact@geo-spatial.org.

Formular înscriere -> http://geo-spatial.org/proiecte/seminarii/cluj2021.html

QGIS

Pentru a instala optim QGIS-ul trebuie să știți în primul rând semnificația versiunilor de QGIS. Mulțumim pe această cale încă o dată colegului Sorin Călinică care este vectorul forță în traducerea a tot ce înseamnă traducerea QGIS-ului în limba română (aplicația, site-ul web, documentația, QFIELD etc.).

Cea mai bună metodă de a instala QGIS-ul pe Windows o permite OSGeo4W Network Installer. Acesta are următoarele avantaje/dezavantaje față de celelalte kit-uri de instalare:

• Permite upgrade-ul și downgrade-ul semi-automat al QGIS-ului și poate gestiona multiple instalări de QGIS în același timp.
• Permite instalarea de pachete complementare.
• Printre dezavataje enumăr necesitatea unei conexiuni la Internet (*) precum și faptul că multitudinea de opțiuni pe care acesta o oferă poate părea complicată la prima vedere.

Pași de instalare:

• Dezinstalați QGIS-urile instalate prin alte metode. Acest pas este opțional și folosește pentru a nu confuza utilizatorul cu prea multe versiuni minore de QGIS. Nu trebuie să îngrijorați că veți șterge setările sau pluginurile deoarece acestea nu sunt în acele directoare ce vor fi eliminate și se vor păstra.
• Downloadați versiunea de installer care este numai pe 64 biti (osgeo4w-setup-x86_64). Ar fi bine să salvați kitul de instalare într-un director anume deoarece acesta este refolosibil.
• Executați kitul de instalare
• Alegeți Advanced Install + apăsați Next (Următorul).
• Alegeți Install from Internet + apăsați Next (Următorul).
• Alegeți-vă unde se vor instala pachetele. În cazul pe 64 biți, în acest articol  am ales locația implicită (C:\OSGeo4W) . Apăsați Next (Următorul).
• Apăsați încă o dată Next (Următorul) pt. a salva pachetele ce se vor downloada în locația implicită.
• În ecranul acesta lăsați selectată "Direct connection" și apăsați Next (Următorul).
• Dați click pe unul din site-urile de download din listă. Apăsați Next (Următorul).
• Expandați cu + partea de Desktop și alegeți opțiunea ce o doriți. Numele opțiunii se află sub coloana "Package". Puteți alege "qgis-dev" pentru QGIS Master, qgis-ltr pentru varianta LTR, qgis pentru cea mai recentă versiune stabilă etc.
• Executați Next (Următorul) până se termină de instalat.
• Finish.

Kitul de instalare știe să-și rezolve singur dependințele în funcție de ce pachete sunt selectate. Puteți instala multe alte pachete complementare. Dacă veți executa același installer la câteva zile, el va căuta și selecta automat actualizările la toate pachetele ce le-ați selectat anterior. Dumneavoastră va trebui să dați decât Next (Următorul) de mai multe ori și veți avea ultimele pachete la zi.

(*) - Kitul de instalare avansat oferă opțiuni și pentru instalarea offline dar nu sunt atât de facile ca instalarea online.

Postgis

Pentru instalarea Postgis, vă recomandăm să folosiți unul din kiturile de instalare de la EnterpriseDB. Dacă aveți Windows pe 64 de biți, din lista afișată (urmărind link-ul de mai sus) puteți să alegeți kitul de instalare al celei mai noi versiuni de Postgresql la această dată, 13.

Pași de instalare:

• Executați kitul de instalare
• Apăsați Next (Următorul) până veți ajunge la fereastra unde trebuie să alegeți locația unde veți instala serverul de Postgresql. Pentru Postgresql 13 pe 64 de biți locația implicită este:

C:\Program Files\PostgreSQL\13

Vă recomandăm să vă notați această locație într-un fișier deoarece este folositoare mai târziu dacă doriți să faceți diverse configurări.

• Dacă apăsați Next (Următorul) veți ajunge la fereastra unde aveți opțiunile de instalare a Serverului de Postgresql, al pgAdmin 4 (unealta grafică de administrare PostgreSQL), Stack Builder (unealta care vă permite să adăugați diferite extensii ale Postgresql-ululi printre care și cea spațială, denumită Postgis) și uneltele din linie de comandă. Vă recomandăm să le lăsați bifate pentru instalare pe toate aceste opțiuni!
• În fereastra următoare, după ce veți selecta directorul unde se va stoca directorul data veți ajunge la fereastra în care va trebui să vă alegeți parola utilizatorului postgres . Acest utilizator este rezidă numai în baza de date PostgreSQL (nu are legătură cu cei de Windows). Puteți alege orice parolă doriți dar ar fi bine să v-o și notați :) .
• În fereastra unde va trebui să alegeți în ce locale să aveți baza de date rămâneți pe cea implicită dacă nu știți ce înseamnă. Dacă lucrați profesionist și știți ce faceți vă recomandăm să alegeți dintre C și English /USA.
• După ce se instalează Postgresql-ul, Stack-Builder-ul se va lansa automat pentru instalarea de noi extensii. Va trebui să alegeți din listă instalarea de Postgresql căreia doriți să-i adăugați extensii. Ar trebui să vedeți instalarea de Postgresql 13 pe portul 5432 în listă. Atenție, dacă vedeți mai multe opțiuni înseamnă că aveați deja alte versiuni de PostgreSQL instalate și ultima s-a instalat pe alt port decât cel implicit (5432). Alegeți pe cea dorită și continuați instalarea.
• Va trebui să alegeți din extensiile pe care le doriți instalate. În lista pe care o veți vedea, sub Spatial extensions veți găsi opțiunea cu Postgis-ul, pe care trebuie s-o bifați. În funcție de ce PostgreSQL aveți, e posibil să aveți mai versiuni de Postgis ca opțiuni de instalare. În acest caz, alegeți versiunea cu numărul cel mai mare.
• În mod normal, dacă apăsați Next (Următorul) în următoarele ferestre veți instala Postgis-ul. E posibil  să vi se ceară să alegeți să configurați anumite variabile de sistem (GDAL .. raster etc.). Se poate alege oricare dintre opțiunile prezentate (YES/NO) dacă nu veți folosi rastere în baza de date. Recomandăm să alegeți NO.
• Ați ajuns la sfârșitul instalării

Opțional, dacă doriți ca serverul de baze de date să nu vă mai ceară parolă pentru conexiunile locale va trebui să editați fișierul pg_hba.conf ce se află în directorul C:\Program Files\PostgreSQL\13\data și să-l faceți să arate așa pe liniile respective:

# Linia de mai jos trebuie a fost trecută cu trust în loc de md5
host    all             all             127.0.0.1/32            trust

# Linia de mai jos trebuie a fost trecută cu trust în loc de md5
host    all             all             ::1/128                 trust

Pentru ca schimbările să aibe efect va trebui să restartați serviciul de Postgresql (sau Windows-ul). Am schimbat în trust în loc de md5 pe cele două linii de mai sus. Vă recomandăm să salvați o copie a fișierului înainte de a-i aduce modificări deoarece o editare deficitară poate face ca serverul de baze de date să nu mai pornească.

Tot opțional, pentru ca comenzile în linie de comandă să poată să fie executate din orice cale, va trebui să adăugați calea către executabilele Postgresql-ului (C:\Program Files\PostgreSQL\13\bin) în variabila de sistem PATH.

Această variabilă o puteți accesa făcând click dreapta pe My Computer->Properties->Advanced System Settings-> Environment Variables->Path (sub coloana Variables).

Din multitudinea de caracteristici enumerate în Jurnalul schimbărilor pentru QGIS 3.0, am extras pentru acest articol prezentarea unei noi funcționalități a aplicației QGIS 3, menită să faciliteze identificarea pe hartă a entităților spațiale.

Cuvinte cheie: evidențiere, flash, identificare

Cerințe prealabile

Pentru testare am folosit Limitele Poligonale ale Județelor din România, unul din seturile de date vectoriale disponibile spre descărcare pe pagina http://www.geo-spatial.org/download/romania-seturi-vectoriale. De asemenea, se va utiliza QGIS versiunea 3.0 sau mai recentă.

1. Evidențierea rapidă a unei entități

Indiferent cât de extinsă este selecția executată asupra unui strat vectorial, prin metoda expusă în imaginea de mai jos veți putea realiza evidențierea individuală a entităților. În acest sens, mai întâi trebuie să vă asigurați că este selectat stratul entităților vizate, în cazul de față ro_județe_poligon. După deschiderea tabelei de atribute (prin apăsarea tastei F6), este suficient să efectuați un clic cu butonul drept al mouse-ului pe rândul care vă interesează și apoi să alegeți din meniul contextual opțiunea de Evidențiere a entității.

2. Evidențierea entităților selectate în funcție de o valoare

Pentru o evidențiere multiplă a entităților, vom apela la deschiderea ferestrei de Selectare în Funcție de o Valoare. Acest lucru se poate face dacă la pasul anterior se apasă tasta F3 în loc de F6. După deschiderea ferestrei urmați pașii din imaginea următoare:

Concluzii

Este îmbucurătoare apariția unui nou instrument, care vine să îmbogățească ergonomia lucrului cu entitățile straturilor vectoriale.

Articolul descrie pașii necesari creării unei hărți pentru oricare zonă de pe Terra, care să poată constitui cadrul inițial necesar dezvoltării proiectelor geospațiale ulterioare. Pentru ca acest obiectiv să poată fi îndeplinit într-un timp rezonabil, în acest demers vom apela la datele vectoriale puse la dispoziție, în mod liber, de către proiectul OpenStreetMap. Prezenta abordare pune accent pe rapiditatea obținerii de hărți complexe, stilizate corespunzător.

Cuvinte cheie: creare hartă, OpenStreetMap, stilizare

Cerințe prealabile

Proiectul care stă la baza acestui articol a fost dezvoltat cu ajutorul QGIS, versiunea 2.18. De asemenea, a fost testat cu succes și în QGIS 3.

1. Obținerea datelor în format .osm

Dacă vă aflați deja în posesia unui fișier în format .osm, obținut din depozite oficiale (cum ar fi cele enumerate mai jos, în Referințe utile) sau provenit din alte surse, atunci puteți trece direct la pasul 2. Pregătirea proiectului QGIS. În caz contrar, va trebui să obțineți, pentru o suprafață anume, un fișier .osm (un fișier al cărui conținut este structurat conform formatului xml și a cărui extensie este osm).

1.1. Apelați pagina OSM, introducând în bara de adrese a navigatorului dvs. web următorul text: https://www.openstreetmap.org/

1.2. Focalizați harta pe zona care vă interesează. În proiectul de față, presupunem că suprafața vizată este la nivelul județului Galați.

1.3. După poziționarea asupra zonei de interes apăsați pe butonul verde de Export. De un real interes sunt:

• atât cifrele prezente în adresa navigatorului web,
  

• cât și cele situate în stânga, în zona de Exportare.

1.4. Pentru încadrarea cât mai precisă a suprafeței vizate aveți la dispoziție următoarele variante:

• A) Restrângerea ferestrei navigatorului web în jurul ariei de interes, în cazul de față în jurul liniei punctate care indică limitele județului;

• B) Selectarea manuală a zonei urmată de modificarea, cu ajutorul mouse-lui, a casetei de încadrare;

• C) Modificarea efectivă a coordonatelor geografice corespunzătoare casetei de încadrare a hărții.

1.5. La final, apăsați pe link-ul Overpass API, notat cu D) în imaginea de mai sus. Așteptați până la descărcarea datelor.

Observație:
Dacă vizionați harta la nivelul de zoom 11, sau dacă fișierul .osm care s-ar putea genera pentru caseta de încadrare stabilită va conține cel mult 50.000 de noduri, va apărea butonul albastru de Exportare.

Dacă vă aflați în această situație, apăsați pe butonul respectiv și descărcați fișierul, în format .osm, al zonei respective.

2. Pregătirea proiectului QGIS

2.1. Deschideți aplicația QGIS.

2.2. Accesați meniul Proiect, apăsați Nou iar apoi salvați proiectul.

2.3. În meniul Proiect, accesați Proprietățile Proiectului....

2.3.1. În fila Generalităților se poate observa calea către proiectul salvat. Puteți introduce un titlu sugestiv.

2.3.2. În fila CRS asigurați-vă că este activată Transformarea din zbor a CRS-ului și că CRS-ul selectat este Pulkovo 1942(58) / Stereo70 (EPSG:3844).

2.4. Salvați proiectul.

3. Încărcarea în proiect a datelor .osm

La acest moment, ar trebui să aveți stocată pe calculatorul propriu harta zonei vizate , în format .osm.

3.1. Pentru a o putea vizualiza în QGIS, începem prin a glisa fișierul .osm, cu ajutorul mouse-ului, din fereastra Explorer-ului în cea a aplicației QGIS, precum în imaginea de mai jos:

.

Dacă, din varii motive, nu ați reușit să încărcați fișierul prin metoda de mai sus, atunci va trebui să accesați meniul Vector > Adăugare strat > Adaugă stratul vectorial.... În fereastra care se deschide alegeți Fișier (1) pentru Tipul sursei, apoi apăsați pe butonul de Răsfoire (2).
Va apărea o nouă fereastră de dialog în cadrul căreia, după ce veți specifica că doriți să deschideți un fișier OpenStreetMap (.osm .pbf) (3), veți indica numele fișierului în cauză (4). La final, apăsați succesiv pe butoanele Open (5)(6).

3.2. Indiferent de metoda folosită, ar trebui să vă aflați în fața ferestrei de Selectare a straturilor vectoriale de adăugat. Ținând apăsată una dintre tastele Ctrl, efectuați clic, succesiv, pe straturile cu ID-urile 1, 3 și 0.

La final, apăsați pe butonul OK pentru a se definitiva încărcarea în QGIS a datelor vectoriale din fișierul .osm. Ar trebui să vedeți o hartă similară cu cea din imaginea următoare.

3.3. Asigurați-vă că ordinea straturilor respectă ordinea indicată în Panoul Straturilor.

3.4. De asemenea, deschideți Proprietățile Stratului > Generalități > Informații despre strat pentru fiecare strat în parte, și alegeți UTF-8 la Codificarea sursei de date.

4. Stilizarea hărții

Stilizarea hărții obținute până acum s-a aflat în sarcina aplicației QGIS, care a aplicat stiluri aleatorii celor trei straturi prezente în Panoul Straturilor.

Însă, pentru un aspect mai adecvat unei hărți, au mai rămas câteva operațiuni de efectuat.

4.1. În Panoul straturilor, efectuați clic cu butonul drept al mouse-ului pe stratul judetul_galati_multipolygons, de exemplu. În meniul care va apărea apăsați pe Proprietăți. Se va deschide o fereastră cu Proprietățile Stratului.

4.2. În fila corespunzătoare Stilului, accesați succesiv pe Stil, Încărcare stil și pe Încărcare din fișier.... În meniul care va apărea apăsați pe Proprietăți.

4.3. Indicați calea către fișierul de stil al poligoanelor (v. Referințe utile):

4.4. Clic pe Aplicare, apoi pe OK.

4.5. Repetați pașii de la 4.1. până la 4.4., aplicând celorlalte două straturi stilurile judetul_galati_lines.qml, respectiv judetul_galati_points.qml.

La final, ar trebui să obțineți o hartă similară cu cea de mai jos.

Concluzii

În mod normal, în mai puțin de un sfert de oră, harta zonei care vă interesează ar trebui să se afle pe canevasul aplicației dumneavoastră. Procedura este facilă și se poate folosi cu toate versiunile recente de QGIS.

Deși scopul declarat la începutul acestui articol a fost atins, în cea de-a doua parte a acestui articol vom face uz de puterea limbajului Python, pentru a rafina într-o anumită măsură rezultatele și pentru a aduce un plus de utilitate proiectelor create prin această abordare.

Referințe utile

Puteți descărca de aici codul sursă complet.

Bibliografie

[L1] Luiz Andrade: OSMDownloader Plugin
[U1] Ujaval Gandhi: Căutarea și descărcarea datelor OpenStreetMap
[U2] ***: Using OSM Data in QGIS

Acest articol încearcă să demonteze anumite mituri despre Open-Source și încearcă să arunce o lumină asupra mecanismelor de funcționare ale acestor ecosisteme, neînțelese de majoritatea.

În plus, deoarece contextul economic și cultural este adesea ignorat, majoritatea discuțiilor despre Open Source și alternative sunt în ALB și NEGRU,

nu de puține ori auzind falsități cum că Open-Source-ul nu este bun deoarece este gratis?! etc.

Ce este Open-Source?

Termenul „cu sursă deschisă” (Open-Source)
descrie practica de a produce sau dezvolta anumite produse permițând accesul utilizatorilor să acționeze liber asupra procesului de producție sau dezvoltare.

Mai pe șleau, în IT, clientul/utilizatorul este lăsat să vadă codul sursă a softului. Astfel, un client care are abilități tehnice are libertatea să observe sau să repare anumite probleme.

Dacă softul nu este Open-Source, clientul este legat ombilical de vânzător deoarece numai vânzătorul poate să repare sau să îmbunătățească programul.

Nu puține sunt cazurile în care vânzătorul abuzează de această poziție de putere mărind prețurile la servicii, dând vina pe te miri ce noi dezvoltări, clientul neavând vreo cale de a observa ce se întămplă, deoarece tot softul este închis - cutie neagră.

Cine folosește Open-Source?

Toți folosim Open-Source Software (OSS).

Majoritatea Web-ului/Internet-ului este bazat pe OSS.

Majoritatea telefoanelor din lume folosesc Android, care este un proiect Open-Source.

Este foarte probabil ca televizorul sau ceasul dumneavoastră inteligent să aibe OSS.

De ce folosim OSS?

Unul din primele motive pentru care folosim sau ar trebui să folosim OSS este libertatea.

Astfel, softul Open-Source permite să fie citit, să fie modificat și să fie redistribuit cu modificări.

De exemplu, o companie care folosește un OSS oarecare și are un dezvoltator de Soft, acesta poate să citească și să modifice acel soft. De ce ar face una ca asta?

• ca să-i aducă îmbunătățiri
• ca să rezolve posibile probleme
• ca să încerce să localizeze de unde vin anumite probleme

În funcție de tipul de licență OSS, de cele multe ori licența pentru software-ul OSS este gratuită. Adică puteți să descărcați, să folosiți și chiar să comercializați OSS gratuit. Această caracteristică a softului Open-Source, pe lângă avantajul evident al gratuității este și sursa unui mare dezavantaj: Oamenii și companiile care nu înțeleg cum funcționează ecosistemele Open-Source trag pripita concluzie că softul este gratuit petru că nu este bun.

Această presupunere este total neadevărată.

Mai întâi să observăm mecanismele prin care se creează OSS.

Unul din miturile propagandei nestudiate de tip "radio șanț" este hackerul singuratic, care lucrează într-un garaj pe undeva.

Astfel, după mulți, creatorul Open Source este Linus Torvalds, care a scris un sistem de operare numit Linux în camera lui studențească, în Finlanda.

După alții, este Guido Van Rossum, care a creat limbajul de programare Python în timpul sărbătorilor de Crăciun, pentru că (așa spune mitul) nu avea ce să facă de Crăciun.

Alții spun că este Richard Stallman, care a creat GNU Emacs si FSF (the free software foundation).

Răspunsurile acestea deși bazate pe adevăruri, sunt foarte incomplete.

Da, Linus a creat kernelul de Linux, dar sunt fapte ce infirmă total mitul hackerului singuratic.

Astăzi, contribuitorii principali la Linux sunt corporațiile:

• Intel : 13%
• Red Hat : 8%
• Linaro : 4%
• Samsung : 4%
• SUSE : 3%
• IBM : 3%

Corporațiile enumerate mai sus au cumulat aproape o treime din contribuțiile la Linux. Chiar și Microsoft a ajuns pe locul 17 la contribuitori în anul 2011. În cloudul Azure al Microsoft, Linux este prezent în mai mult de 40% de cazuri.

Nu putem să avem o privire de ansamblu asupra OSS fără a înțelege anumite concepte economice. Primul este cel de "Attention Economy".

Cea mai preţioasă resursă a erei digitale nu este informaţia, în care de altfel ne scufundăm, ci atenţia.

În cadrul Economiei Atenției, diferite părți de Software sunt în competiție pentru atenția dezvoltatorilor/contribuitorilor.

Această atenție înseamnă dorința/necesitatea de a dezvolta un anume soft.

Software-ul Open Source trăiește într-o Economie a atenției, în care oferă utilitate oamenilor, primind în schimb atenție.

Acesta are nevoi foarte reduse. Nu trebuie să mănânce, să doarmă sau să aibe haine. Se poate reproduce gratis prin copiere. Este aproape nemuritor.
Singura condiție pt. ca acesta să stea în viață, este minim o persoană care să-i ofere atenție. Pentru că sistemele de operare se schimbă, apar alte softuri cu care trebuie să fie compatibil, noi bug-uri, formaturi noi. Fără mentenanță, acesta va pieri.

Prin urmare, softul este în competiție pentru atenție. Softul care beneficiază de atenție se dezvoltă mai repede, este mai bine documentat, are un site mai mișto.

Toate aceste beneficii ale atenției permit aducerea a și mai multă atenție după principiul bulgărului de zăpadă.
Astfel, bogații se îmbogățesc și mai mult în timp ce toți ceilalti se îngrămădesc pe ce rămâne. Prin urmare, proiectele Open-Source deștepte investesc mult în documentație, tutoriale, în downloaduri One-click: Pentru a crește baza piramidei.

Un proiect Open-Source de succes, atrage contribuitori care aduc diverse contribuții. Astfel, în mulțimea de contribuitori avem procentaje de utilizatori care propovăduiesc, de experți, de oameni care scriu documentație, de oameni care raportează probleme, de oameni care oferă mentenanță, de dezvoltatori.

Cine poate să atragă atenție?

Instituțiile pot să atragă atenție, dar numai prin mecanismul indivizilor. Intel nu scrie cod de Linux, ci oamenii care sunt în slujba lui Intel o fac. Spre deosebire de sistemele proprietare/ascunse, în ecosistemele Open-Source toate aceste contribuții se văd clar, și se știe cine ce a contribuit. Open-Source înseamnă oameni.

Din momentul în care un proiect are îndeajunsă atenție ca să coaguleze o comunitate de utilizatori și developeri interesați, apare conceptul de "Gift Economy". Aici, valoarea NU este vândută sau schimbată, ci este dăruită fără a avea un aranjament explicit în sensul unor beneficii imediate sau ulterioare.

Influența în comunitățile Open-Source este direct proporțională cu munca pro-bono (dăruire de ajutor și timp).

În comunitățile Open Source, cele mai influente persoane sunt aproape întotdeauna acelea care și contribuie cel mai mult.

Ce aduce influența?

1. Comunitatea oferă o ureche ascultătoare
2. Răspuns rapid
3. Acces la alte comunități
4. Monetizare

Influența înseamnă capital social. Când răspund la o întrebare pro bono nu primesc și nici nu am așteptări în acest sens, dar sper să îi insinuez un sens de obligație reciprocă persoanei recipiente. Prin urmare, ar trebui să câștig un pic de Capital Social. Comunitățile sunt adesea sceptice la schimbări de direcție sau feature-uri mari pentru că acestea pot face valuri în fluxurile de lucru obișnuite. Capitalul social aduce o ureche ascultătoare. Un dezvoltator care nu este expert în toate zonele codului, dar care are capital social, are acces la răspunsuri rapide din partea altor experți. Capitalul social este transferabil și la alte proiecte, în sensul că un expert este luat în seamă și de alte comunități/experți când acesta comentează asupra codului sau propune ceva. În plus, Companiile care folosesc Open Source își doresc să angajeze oameni care au capital social în cadrul comunitâților.

De exemplu, Tom Lane este un lider al comunității PostgreSQL, nu datorită faptului că este foarte deștept (chiar este), ci pentru că acesta oferă foarte mult din timpul său liber pentru a-i ajuta pe alții, pro-bono, cu sfaturi, cu rezolvare de cod, cu tot ce poate face.
Astfel, el dăruiește foarte mult, câștigând în schimb influență. Prin urmare, companii care depinde de PostgreSQL își doresc să-l angajeze. Astfel, el a lucrat la Red-Hat, Salesforce.com sau Crunchy Data.

Schema din imaginea de mai sus prezintă fluxul economic.
Astfel, cu roșu se pot vedea fluxurile din cadrul Economiei pe bază de dăruire pe care Tom Lane le folosește și cu ajutorul cărora el câștigă capital social

În acest timp, pentru că PostgreSQL beneficiază de atenție (fluxurile cu albastru), acesta crește ca proiect și devine important și pentru alte organizații.

O corporație care are nevoie de suport de PostgreSQL plătește pe Crunchy Data pentru a oferi acest suport. Acest tip de plată ne este cunoscut pentru că vine din economia "bănetului", la care toți ne raportăm pentru că este cea mai des întâlnită. Cruncy Data, la rândul său, are nevoie de experți în PostgreSQL, dar și mai mult de experți care au și capital social precum Tom Lane. Astfel, Tom este angajat de Cruncy Data, monetizând astfel capitalul social dobândit.
Aceste fluxuri ale economiei sunt descrise cu verde.

Și ciclul se repetă..

1. Utilizatorul individual folosește OSS dar nu contribuie. Poate dona, dar în marea majoritate a cazurilor nu o face. De asemenea, nu este interesat de conceptul Open-Source.

2. Contribuitorul Individual

Pașii generalizați prin care un utilizator ajunge în timp contribuitor sunt:

• Contribuitorul la OSS are inițial o problemă pe care vrea s-o rezolve.
• Găsește un software Open-Source cu ajutorul căruia rezolvă problema.
• Pune întrebări în cadrul comunității respectivului soft. I se răspunde.
• Observă întrebări ale altor persoane la care începe să răspundă.
• Dacă e întrebat despre Soft, oferă referințe pozitive.
• Găsește o problemă? Reușește să o rezolve în codul principal.
• Adaugă caracteristici noi/îmbunătățiri

De fapt, aceasta este diferența majoră dintre OSS și softul proprietar: ai o cutie neagră sau nu.

Eu prefer să am acces la "cutie", să pot observa mecanismele, să fie decizia mea dacă meșteresc la ele sau nu.

Cu softul proprietar, e mult mai simplu. N-ai voie.. n-ai voie.. n-ai voie.., indiferent dacă te pricepi sau nu. Depinzi în totalitate de "Ei". În linii mari, dacă nu te pricepi nu ar fi o problemă, dar situația lasă loc abuzurilor. Din păcate, repet, această posibilitate este fructificată de vânzătorii de software proprietar.

Open-Source tinde să scoată inginerii în față, să creeze ecosisteme de inteligență, să aducă claritate în procesul de producere al softului.

Totuși, vă recomand călduros să-i oferiți o șansă corectă și să țineți cont de următoarele sfaturi:

• Chiar dacă obțineți softul gratuit, investiți în training-ul oamenilor dvs.
• Analizați serios dacă nu cumva aveți nevoie de contracte de mentenanță.
• Open-Source-ul trebuie privit ca Matematica. Matematica este gratuită, dar necesită investire de resurse pentru a o putea aplica corect.

Vă rog să urmăriți prezentarea video în engleză a lui Paul Ramsey și să vedeți slide-urile actualizate.